de ce suntem înşelate????

Un subiect veşnic controversat…de ce suntem înşelate????

Cred că o abordare se poate face plecând de la întrebarea: ce înseamnă pentru tine a fi înşelată? Şi asta deoarece am vorbit nu demult cu o prietenă care era foarte nefericită din cauză că iubitul ei flirta pe Y-mess cu o femeie dintr-o altă localitate; ei bine, această prietenă a pus punct relaţiei pe care o avea (relaţie născută de mai bine de 1 an- n.a.), deoarece nu a mai putut avea încredere în acea persoană. Într-o altă dimensiune cunosc şi cupluri triunghiulare: soţia, soţul şi amanta care convieţuiesc împreună de mulţi ani şi nimic nu le poate afecta echilibrul: fiecare îşi cunoaşte aşa zisă fişă a postului cu relaţiile de subordonare, responsabilităţile aferente precum şi resursele alocate.

Deci unde se opreşte socializarea şi unde începe adulterul??? Şi mai important: indiferent de context cum abordezi o astfel de situaţie?

Este intreresant cum majoritatea tratează acest subiect separat, de parcă impactul actului adulterin ar putea fi declinat fie la genul masculin fie la cel feminin…ceea ce diferenţiază o situaţie de alta este mai degrabă modelul general de gestionare a crizei provocată de trauma emoţională presupus a fi diferită în funcţie de sexul partenerului adulterin….ba mai mult chiar infidelitatea în sine este tratată diferit pe genuri: mult mai uşor şi mai tolerant în cazul adulterului „comis” de bărbaţi şi mult mai grav, uneori chiar abominabil în cazul infidelităţii feminine…bine înţeles că izvoarele acestor credinţe au ramificaţii care se întind până departe, departe în negura istoriei omenirii….de-a lungul timpului adulterina Maria Magdalena s-a transformat în Dama cu camelii (Marquerite), Anna Karenina, Ema Bovary…şi de ce nu chiar în recenta d-na Chatterly…ce nu s-a schimbat este percepţia despre Ea femeia adulterină: până la urmă este o femeie decăzută moral care nu poate să-şi controleze simţurile dezlănţuite…, într-un singur cuvânt „curvă”… care era omorâtâ cu pietre, condamnată la moarte în mai toate civilizaţiile antice, (chiar până şi în vremea lui Napoleon infidelitatea feminină era considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoarea..), respinsă şi alungată de familie… şi care sfârşeşte de regulă în mod tragic în romane şi care mai nou, este supusă oprobiului public, chiar izolată de societate..
Curios este faptul că toţi Don Juan-ilor, li se tolerează acest comportament sexualo-afectiv diversificat găsindu-se un şir lung de argumente: spirit de competiţie, competivitate specific masculină (adulterul = sport), nevoi fizice…, educaţia primită care încurajează performanţa…, originea animalică cu funcţia de fertilizare a femelelor din haită şi of course, cel mai uzual, activitatea hormonului V.I.P. (testosteonul), care de ce să nu admitem că trebuie tratat diferit de orice alt hormon….of şi până nu uit, folosirea chiar a ultimelor tehnologii în domeniu furate din repertoriul feminin- culpalizarea partenerului: nevoia de afecţiune şi înţelegere fie datorată fenomenului de „cordon ombilical” fie contextului stresant (situaţia de la job, şeful neînţelegător, dificultăţile financiare cărora trebuie să le facă faţă în calitate de antreprenor,…etc… ) în care El, bărbatul îşi desfăşoară activitatea…
Revenind la întrebarea iniţială, reformulez:
Care este legătura de cauzalitate între perceţia diferită a adulterului şi infidelitatea masculină??????
P.S.

Pe când un viitor feminist în care femeile pot înşeala şi acest fapt să nu le mai stigmatizeze?

ROI Social Media- return of investment

Site-urile companiilor specializate în domeniul marketingului au început să elogieze impactul pozitiv al utilizării social-media asupra performanţei organizaţiilor. Aşa cum anticipat într-un articol anterior continui să mă întreb dacă cineva chiar a măsurat cât timp, bani, câţi angajaţi-oameni, câtă tehnologie implică social media marketing şi care sunt rezultatele directe şi mai ales dacă specialiştii au găsit o formulă magică.
Recunosc, toată confuzia mea legată de ceea ce reprezintă ROI sau, mai degrabă, de modul în care acesta este măsurat în contextul social media, m-a determinat să întreprind un întreg proces de research (bine-înţeles desfăşurat online )

So:::::

Măsurarea social media ROI nu este imposibilă, dar poate fi greu realizabilă, deoarece multe dintre aspectele care trebuie să fie evaluate sunt dificil de urmărit.
Ca indicator standard, ROI are o formulă destul de simplă, ROI = (X – Y) / Y, unde X este o valoarea finală şi Y este valoarea de pornire. Cu alte cuvinte, în cazul în care aţi investit 6 RON şi ai scos 24 RON, profitul este (24 -6 ) / 6 = de 3 ori investiţia iniţială. În sens financiar, ROI este folosit de regulă ca indicator pentru a măsura rentabilitatea unei investiţii – monetară, o analiză comparativă a beneficiilor raportate la costuri. În termeni simpli este modalitatea de a afla dacă social media marketingul şi-a atins obiectivele astfel încât să justifice costurile. Dacă da, înseamnă că banii au fost investiţi cu folos, iar dacă nu, înseamnă că au generat pierderi.

Ca prim pas, înainte de a măsura şi monitoriza profitul adus de social media marketing, trebuie să aveţi o idee clară despre ceea ce doriţi să realizaţi, alfel spus care sunt factorii determinanţi ai succesului?

Apoi trebuie măsurat nivelul de referinţă, adică nivelurile indicatorilor definiţi de dumneavoastră înainte de a începe sau a schimba strategia social media. De exemplu, dacă scopul este de a creşte numărul menţionărilor companiei dumneavoastră în social media, pentru a măsura ROI cu privire la orice acţiuni întreprinse faţă de acest obiectiv, trebuie să ştiţi care este situaţia actuală. Nimic nu se poate evalua cu exactitate şi ROI nu face excepţie, fără a avea un baseline la care să ne putem raporta.

Dar cum calculăm şi cum măsurăm lucruri aparent greu măsurabile?
Deşi social media ROI nu poate fi asociat unei valori financiare realiste, există suficienţi indicatori cuantificabili care măsoară nivelul de performanţă globală pe web cum ar fi traficul, numărul de comentarii, Twitter followers, Facebook Fani, etc ….Aceştia pot fi folosiţi atunci când se calculează ROI.

Arta este aceea de a nu ne limita doar la cifre, ci de a avea o abordare holistică: unde duc în final aceste cifre? De exemplu, creşterea vizitatorilor site-ului se corelează cu creşterea vânzărilor? Oamenii care au intrat pe site-ul dvs. de pe Twitter şi Facebook accesează apoi paginile cu produse-servicii?

Prezentarea celor de la Socialnomics este o călătorie spirituală, o introducere distractivă a noţiunii de ROI ăn contextul social media

It’s all about social/ media networking…or it’s about something else?

E interesant cum din ce în ce mai des diferite sesiuni de coaching cu clienţi diferiţi încep cam la fel:
-OK, Sweetie (:D, really I do not have any client named like this), ce ţi-ar plăcea să obţii până la sfărşitul acestei sesiuni?
- Păi, …ăăăă…:), aş vrea un fel de plan despre cum să îmi construiesc propriul brand şi mai ales, o strategie de îmbunătăţire a vizibilităţii mele pe internet.
- HMMM…nice!!!!

De aceea, aşa cum am promis revin cu seria articoleleor despre crearea propriului brand. În esentă, brandingul personal, de fapt, nu este nimic mai mult decât un ambalaj (meaning, cutiuţă atrăgătoare cu fundiţă), ce poate fi lansat pe piaţă, ambalaj în care trebuie să se regăsească şi individul şi cariera acestuia.
Deci brandul personal este, pe scurt, o percepţie mentală a unui public considerabil ca mărime despre o anumită persoană, suficient de puternică pentru a putea fi schimbată şi care să constituie un motiv suficient pentru a-i convinge să îţi cumpere serviciile sau să îţi accepte ideile.
Dar înainte doresc să vă invit la un exerciţiu:

1. cât timp dedicaţi zilnic activităţilor sociale?
2. cât la % din acestă relaţionare are loc virtual (pe o platformă de socializare online?)
3. în ce măsură această activitate reprezintă pentru tine un moft, capriciu…sau o campanie de e-marketing?
4. în ce mod ar putea fi corelată cu propriului brand?

cu siguranţă vei fi mai lămurit după ce vei vedea videoclipul de mai jos…so: push the button

This video is produced by the author of Socialnomics.

RT@http://twitter.com/OanaBratila> The Internet is about breaking boarders, I’m not in favour of creating rules, but rather for global common sense

Succes de casă

Ingrediente:
1 ceşcuţă de convingeri limitate
150g de “credinţă în tine însuţi”
1 scop inspirat
1 doză de realitate
2 linguriţe întotdeauna pline de “valoare de sine”
3 linguri de identitate
2 litri de responsabilitate absolută
1 foaie şi un creion

Toarnă ceşcuţa cu “convingerile limitate” şi 75g de “credinţa în tine însuţi” într-un castron mare, amestecă până când compoziţia se omogenizează şi dispar toate cocoloaşele de “limitate”.

Apoi, întinde scopul inspirat pe un fund de lemn şi taie-l mărunt în obiective de performanţă SMART, CLEAR şi PURE. Într-un vas înalt de sticlă sau transparent amestecă obiectivele de performanţă cu doza de realitate.
Acum examinează compoziţia din toate unghiurile/ perspectivele.
Notează ceea ce vezi, gândeşti şi/ sau simţi.

Treptat adăugă conţinutul vasului în castronul cu convingerile tale, presară linguriţele cu “identitate” şi “valoare de sine”, apoi bate cu telul, cu atenţie, până vei obţine un amestec de auto-motivare de consistenţă cremoasă.
Fă o listă cu toate opţiunile- bune sau rele, complete şi parţiale. Ia restul de “credinţă în tine”, adaugă-l la amestecul de auto-motivare, apoi toarnă deasupra toată cantitatea de “responsabilitate absolută”. Amestecă până când te simţi inspirat, dornic şi gata pentru a continua.

Hotăreşte care sunt opţiunile pe care alegi şi subliniează-le. În dreptul fiecăreia dintre opţiunile alese, evaluează pe o scară de la unu-la-zece propriul angajamentul de a întreprinde aceste acţiuni convenite. Notează.

Toarnă compoziţia în mai multe cupe şi serveşte-o pe prima, de îndată ce eşti gata pentru provocare.

Atenţie: “Succesul de casă” bine făcut poate crea dependenţă – utilizează-l cu entuziasm!

Inspiraţie @Coaching pentru performanţă – John Whitmor

Thriller

.recunosc, am deschis  “My Dashboard” din obligaţie şi din conştiinţa lucrului nedus până la capăt

.recunosc, nu am scris de foarte de mult timp (nu am postat- n.a.), cineva mi-a spus că poate e din cauză că sunt prea ocupată să trăiesc

.mi se pare ciudat acum după atâta vreme să redeschid un post….şi ating tastele cu sfială, dar în acelaşi timp cu bucurie, ca şi cum doi îndrăgostiţi îşi regăsesc familiaritatea mângăierilor de altădat….

.e o dimineaţă înflorită de 1 Noiembrie -şi nici nu are cum să fie altfel- am fost în piaţă şi buchetele de crizanteme mi-au adus zâmbete în priviri- oraşul îşi serbează morţii cu o pleiadă de petale colorate; de ce avem tendinţa de a fi foarte sobri atunci când ne raportăm la cei plecaţi????, e atâta bucurie în gândurile mele şi atâta lumină pe stradă

.recunosc, niciodată nu mi-a plăcut să merg la cimitir…şi nu pentru că mi  se pare că ar fi un teritoriu neprietenos (am renunţat la acestă imagine de când a părut videoclipul “Thriller”), ci pentru că pur şi simplu percepţia mea este că pe cei dragi îi păstrezi doar în suflet şi nu în cei 6 mp alocaţi contractual de către autorităţile locale…. , dar e doar percepţia mea-”a self confirmed fantasy”

.recunosc că sunt vinovată, da, am în portbagaj 8 ghivece de crizanteme albe, contribuind astfel la ideea de “aşa se face, aşa se cuvine, etc…”, îndeplinim, pornind de la acest pattern,  în fiecare an, de 1 Noiembrie acelaşi ritual,

.recunosc,  de data aceasta voi schimba puţin cadrul de referinţe: picture that- pentru că nu toţi ne permitem să avem casă şi curte, primăria a decis să ne cesioneze fiecăruia un teren, exact 6mp, pe care să-l transformăm în cea mai frumoasă grădină cu flori; dacă gestul nostru ar însemna de fapt acest lucru????

.recunosc: ar mai fi de explicat de ce după lăsarea întunericului, grădinile noastre se transformă în mici oaze de lumină (apropoo…aţi văzut cum miile de lumănări aprinse transformă cimitirul în noaptea acesta într-un spectacol de splendori feerice?)…

.recunosc, mi-e bine, mi-e sărbatoare şi mi-e moarte