Revizuire…my self review

Am petrecut mult timp în ultimii doi ani în căutarea propriei mele vocaţii- dealtfel acesta a fost un isssue pentru anul 2009- a explora cât mai adânc întrebările mele despre valoare … ce este valoarea? .. Valoarea este o experientă individuală? şi dacă nu, cine anume decide că acest lucru este valoros? … Ce simt eu că este valoros? … Ce înseamnă banii ? … cum să am tot ceea ce am nevoie, dar mai ales cum pot rămâne conectat la ceea ce cred eu cu adevărat atunci când am îndoileli şi tendinţa mea este de a mă abate?
în cele din urmă, am descoperit că vocaţia în sine nu este o destinaţie, ci o desfăşurare continuă- cu alte cuvinte, fiecare pas a fost semnificativ pentru a ajunge ceea ce sunt eu acum şi ceea ce am de oferit. În fiecare zi am devenit mai înţeleaptă, fiind mai degrabă prezentă şi recunoscătoare pentru desfăşurarea acelei zile … indiferent de forma, pe care a îmbrăcat-o…, decât să vreau să fi fost diferită.

Având în vedere faptul că atât de mult din munca mea este o muncă interioară, în fiecare început de an mă uit la ceea ce am devenit şi unde am ajuns, şi totuşi în fiecare an, am ajuns într-un astfel de loc şi totuşi mă simt ca şi cum am ajuns într-un alt loc mai bun, în care cunosc atât de multe. Acolo, înăuntru locuieşte frumuseţea. Viaţa dealtfel este tot o desfăşurare continuă, şi cu cât mergi mai departe, cu atât mai mult îţi rămâne de mers……. Şi Eu sunt mereu uimită de cât de departe am ajuns.

Filed under: Cu mine si despre mine, brand, CONSTRUIRE BRAND PESRONAL, dezvoltare personala, dina, EU, management, relatie, valori, YOURSELF

12 pentru 2009

….nu vreau să vorbesc neapărat despre realizările mele din anul 2009- dealtfel nici nu cred în aşa zisele “bilanţuri”pe care ar trebui să le facem fiecare dintre noi la finalul unei perioade…de ce? Fiindcă prin definiţie – un astfel de raport surprinde doar un moment din existenţa noastră- dacă chiar acela se întâmplă a nu fi momentul potrivit????-, în plus este static- o fotografie în care sunt puse faţă în faţa activele şi pasivele- şi prea forţat uneori- te face să-ţi iei la “bani mărunţi” toate aspectele vieţii pentru a le încadra corect şi a le echilibra….astfel încât: what you get is only what you put into it…
Convingerea mea personală este mai degrabă: what you get is how you put into it…

Trebuie să menţionez de la început faptul că muza acestui post este Vania, mai precis comentariul lăsat de el:

“Responses

Vania, on December 22nd, 2009 at 11:24 am Said: Edit Comment
Mi-am propus să nu zâmbesc de Crăciun, însă nu opresc pe nimeni s-o facă…

corect, este opţiunea fiecăruia ce să facă…tocmai de aceea eu mi-am propus să vorbesc despre 12 lucruri care mi-au făcut sufletul să zămbească..-ordinea este aleatorie şi numărul 12 nu înseamnă că m-am limitat la 1 lucru/ fiecare lună:

1.am înotat cu delfinii în ocean -o experienţă pe care o recomand oricui, sunt atât de drăguţi: se gudură, se alintă şi te pupă la fel ca nişte căţei, doar că “de apă”

2.am fost în Cuba, Cuba frumoasă şi chinuită, cu oamenii ei coloraţi şi necomplicaţi până la inocenţă care cântă, dansează şi care îţi dăruiesc gardenii când le zămbeşti pe stradă, Cuba veselă cu mojito, rum, plutind în miros de “El Spendido”, mi amor Cuba cu clădiri şi terase coloniale, automobile Ford, Oldsmobile, Cadillac sau Chevrolet, dar şi Cuba lui Fidel cu pionieri, lozinci “Juntos podemos luchar contra el capitalismo “, “¡Viva El Comandate, Viva la Revolución!”, o lume cu cozi nesfârşite la îngheţată şi hrană pe cartelă, o disperare de evadare în căutarea unei minime libertăţi de mişcare…

3.mi-am dăruit flori şi mai ales am dăruit flori -

4.am învăţat că viaţa este simplă deoarece “Miracles are simple. Whenever life gets complicated, that’s a pretty good sign you’re refusing a miracle”

5.am legat prietenii cu oameni minunaţi şi mai ales am cunoscut “un om”

6.am cântat şi am dansat…mult, foarte mult…..…… nu destul

7.am răs cu lacrimi şi am plâns lacrimi…

8.am fost cu fetele de 1 Mai la mare- m-am simţit ca în studenţie-cred că la starea aceasta a contribuit şi faptul că stricându-se maşina de spălat haine cu 2-3 zile înainte- mi-am spălat jeanşii în vană- cu buretele “să nu se roadă”

9.mi-am cumpărat tricou cu ştrumfi

10.am acompaniat un om în reconsiderarea propriei persoane şi a propriei vieţi

11.am văzut marea cea mare iarna şi am băut cafea pe plajă- natura creează pentru noi peisaje demenţiale

12.am învăţat să iubesc oamenii doar pentru simplu fapt că sunt oameni cu bune şi rele, fără alte aşteptări

….şi pentru că vreau să vă mulţumesc tuturor fiindcă aţi fost alături de mine şi pentru că vreau să vă mulţumesc fiindcă existaţi şi că astfel vă pot admira, aprecia şi iubi, vă sorcovesc @Ana @Adi, @Cataractă, @Vania, @Elena, @Andra, @Arhi, @Celestina, @Nico, @Asaseya, @Ivana, @Clementina, @Mihai, @Lulu cu această leapşă- care sunt cele 12 lucruri care vi-au făcut vouă sufletul să zâmbească în 2009 “La Anu’ şi La muţi Ani!!!!!”

PS: ar mai fi cativa, nementionati doar pentru faptul ca nu au (deocamdata ) blog….
multi dintre cei mentionati deja mi-au luat cumva inainte

Filed under: Cu mine si despre mine, 2010, autocunoastere, cafea boabe, coaching, dezvoltare personala, dialog, EU, mesaj felicitare, oameni, PERSONAL BRANDING, relatie

de ce suntem înşelate????

Un subiect veşnic controversat…de ce suntem înşelate????

Cred că o abordare se poate face plecând de la întrebarea: ce înseamnă pentru tine a fi înşelată? Şi asta deoarece am vorbit nu demult cu o prietenă care era foarte nefericită din cauză că iubitul ei flirta pe Y-mess cu o femeie dintr-o altă localitate; ei bine, această prietenă a pus punct relaţiei pe care o avea (relaţie născută de mai bine de 1 an- n.a.), deoarece nu a mai putut avea încredere în acea persoană. Într-o altă dimensiune cunosc şi cupluri triunghiulare: soţia, soţul şi amanta care convieţuiesc împreună de mulţi ani şi nimic nu le poate afecta echilibrul: fiecare îşi cunoaşte aşa zisă fişă a postului cu relaţiile de subordonare, responsabilităţile aferente precum şi resursele alocate.

Deci unde se opreşte socializarea şi unde începe adulterul??? Şi mai important: indiferent de context cum abordezi o astfel de situaţie?

Este intreresant cum majoritatea tratează acest subiect separat, de parcă impactul actului adulterin ar putea fi declinat fie la genul masculin fie la cel feminin…ceea ce diferenţiază o situaţie de alta este mai degrabă modelul general de gestionare a crizei provocată de trauma emoţională presupus a fi diferită în funcţie de sexul partenerului adulterin….ba mai mult chiar infidelitatea în sine este tratată diferit pe genuri: mult mai uşor şi mai tolerant în cazul adulterului „comis” de bărbaţi şi mult mai grav, uneori chiar abominabil în cazul infidelităţii feminine…bine înţeles că izvoarele acestor credinţe au ramificaţii care se întind până departe, departe în negura istoriei omenirii….de-a lungul timpului adulterina Maria Magdalena s-a transformat în Dama cu camelii (Marquerite), Anna Karenina, Ema Bovary…şi de ce nu chiar în recenta d-na Chatterly…ce nu s-a schimbat este percepţia despre Ea femeia adulterină: până la urmă este o femeie decăzută moral care nu poate să-şi controleze simţurile dezlănţuite…, într-un singur cuvânt „curvă”… care era omorâtâ cu pietre, condamnată la moarte în mai toate civilizaţiile antice, (chiar până şi în vremea lui Napoleon infidelitatea feminină era considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoarea..), respinsă şi alungată de familie… şi care sfârşeşte de regulă în mod tragic în romane şi care mai nou, este supusă oprobiului public, chiar izolată de societate..
Curios este faptul că toţi Don Juan-ilor, li se tolerează acest comportament sexualo-afectiv diversificat găsindu-se un şir lung de argumente: spirit de competiţie, competivitate specific masculină (adulterul = sport), nevoi fizice…, educaţia primită care încurajează performanţa…, originea animalică cu funcţia de fertilizare a femelelor din haită şi of course, cel mai uzual, activitatea hormonului V.I.P. (testosteonul), care de ce să nu admitem că trebuie tratat diferit de orice alt hormon….of şi până nu uit, folosirea chiar a ultimelor tehnologii în domeniu furate din repertoriul feminin- culpalizarea partenerului: nevoia de afecţiune şi înţelegere fie datorată fenomenului de „cordon ombilical” fie contextului stresant (situaţia de la job, şeful neînţelegător, dificultăţile financiare cărora trebuie să le facă faţă în calitate de antreprenor,…etc… ) în care El, bărbatul îşi desfăşoară activitatea…
Revenind la întrebarea iniţială, reformulez:
Care este legătura de cauzalitate între perceţia diferită a adulterului şi infidelitatea masculină??????
P.S.

Pe când un viitor feminist în care femeile pot înşeala şi acest fapt să nu le mai stigmatizeze?

Filed under: Cu mine si despre mine, Poesii, dezvoltare personala, dialog, diferenta, dina, EU, Femei, mentor, relatie, valori

Succes de casă

Ingrediente:
1 ceşcuţă de convingeri limitate
150g de “credinţă în tine însuţi”
1 scop inspirat
1 doză de realitate
2 linguriţe întotdeauna pline de “valoare de sine”
3 linguri de identitate
2 litri de responsabilitate absolută
1 foaie şi un creion

Toarnă ceşcuţa cu “convingerile limitate” şi 75g de “credinţa în tine însuţi” într-un castron mare, amestecă până când compoziţia se omogenizează şi dispar toate cocoloaşele de “limitate”.

Apoi, întinde scopul inspirat pe un fund de lemn şi taie-l mărunt în obiective de performanţă SMART, CLEAR şi PURE. Într-un vas înalt de sticlă sau transparent amestecă obiectivele de performanţă cu doza de realitate.
Acum examinează compoziţia din toate unghiurile/ perspectivele.
Notează ceea ce vezi, gândeşti şi/ sau simţi.

Treptat adăugă conţinutul vasului în castronul cu convingerile tale, presară linguriţele cu “identitate” şi “valoare de sine”, apoi bate cu telul, cu atenţie, până vei obţine un amestec de auto-motivare de consistenţă cremoasă.
Fă o listă cu toate opţiunile- bune sau rele, complete şi parţiale. Ia restul de “credinţă în tine”, adaugă-l la amestecul de auto-motivare, apoi toarnă deasupra toată cantitatea de “responsabilitate absolută”. Amestecă până când te simţi inspirat, dornic şi gata pentru a continua.

Hotăreşte care sunt opţiunile pe care alegi şi subliniează-le. În dreptul fiecăreia dintre opţiunile alese, evaluează pe o scară de la unu-la-zece propriul angajamentul de a întreprinde aceste acţiuni convenite. Notează.

Toarnă compoziţia în mai multe cupe şi serveşte-o pe prima, de îndată ce eşti gata pentru provocare.

Atenţie: “Succesul de casă” bine făcut poate crea dependenţă – utilizează-l cu entuziasm!

Inspiraţie @Coaching pentru performanţă – John Whitmor

Filed under: Coach to Coach, management aplicat, Uncategorized, autocunoastere, cafea boabe, client, CONSTRUIRE BRAND PESRONAL, construire-brand-personal &laquo, decodificare, dina, EU, MARCA, PERSONAL BRANDING, reţetă de succes, valori, YOURSELF

Thriller

.recunosc, am deschis  “My Dashboard” din obligaţie şi din conştiinţa lucrului nedus până la capăt

.recunosc, nu am scris de foarte de mult timp (nu am postat- n.a.), cineva mi-a spus că poate e din cauză că sunt prea ocupată să trăiesc

.mi se pare ciudat acum după atâta vreme să redeschid un post….şi ating tastele cu sfială, dar în acelaşi timp cu bucurie, ca şi cum doi îndrăgostiţi îşi regăsesc familiaritatea mângăierilor de altădat….

.e o dimineaţă înflorită de 1 Noiembrie -şi nici nu are cum să fie altfel- am fost în piaţă şi buchetele de crizanteme mi-au adus zâmbete în priviri- oraşul îşi serbează morţii cu o pleiadă de petale colorate; de ce avem tendinţa de a fi foarte sobri atunci când ne raportăm la cei plecaţi????, e atâta bucurie în gândurile mele şi atâta lumină pe stradă

.recunosc, niciodată nu mi-a plăcut să merg la cimitir…şi nu pentru că mi  se pare că ar fi un teritoriu neprietenos (am renunţat la acestă imagine de când a părut videoclipul “Thriller”), ci pentru că pur şi simplu percepţia mea este că pe cei dragi îi păstrezi doar în suflet şi nu în cei 6 mp alocaţi contractual de către autorităţile locale…. , dar e doar percepţia mea-”a self confirmed fantasy”

.recunosc că sunt vinovată, da, am în portbagaj 8 ghivece de crizanteme albe, contribuind astfel la ideea de “aşa se face, aşa se cuvine, etc…”, îndeplinim, pornind de la acest pattern,  în fiecare an, de 1 Noiembrie acelaşi ritual,

.recunosc,  de data aceasta voi schimba puţin cadrul de referinţe: picture that- pentru că nu toţi ne permitem să avem casă şi curte, primăria a decis să ne cesioneze fiecăruia un teren, exact 6mp, pe care să-l transformăm în cea mai frumoasă grădină cu flori; dacă gestul nostru ar însemna de fapt acest lucru????

.recunosc: ar mai fi de explicat de ce după lăsarea întunericului, grădinile noastre se transformă în mici oaze de lumină (apropoo…aţi văzut cum miile de lumănări aprinse transformă cimitirul în noaptea acesta într-un spectacol de splendori feerice?)…

.recunosc, mi-e bine, mi-e sărbatoare şi mi-e moarte

Filed under: hello world!, Uncategorized, autocunoastere, cimitir, dina, EU, supervizare, thriller, valori, YOURSELF, ziua morţilor